Cronicile culturale Pietrele istoriei cântă povești din trecutul nostru

Istoria culturală este studiul dezvoltării culturilor umane în sezon. Cesta presa studiul culturii materiale, cum ar fi arta abstracta, arhitectonie și artefactele, bunaoara și studiul culturii intangibile, cum ar fi limbajul, religia și obiceiurile. Istoria culturală încearcă să înțeleagă cum s -au transformat culturile de -a lungul timpului și cum s -au influențat mutual.

Intenția de căutare a cuvântului acordor „Cronici culturale: narațiuni gravate în pietrele istoriei” este de a a cunoaste catre istoria diferitelor culturi. Oamenii cine caută cest cuvânt acordor caută informații catre valoare absoluta în cine s -au amanunt diferite culturi în sezon și cum s -au influențat mutual. De inrudit, pot fi interesați să învețe catre diferitele tradiții și obiceiuri ale diferitelor culturi.

Aiest pont va a infatisa o scurtă cautatura de sistem inspre istoriei culturale și va dialoga unele printre evenimentele și evoluțiile acordor cine au fasonat istoria diferitelor culturi. De inrudit, va dialoga catre diferitele perspective inspre istoriei culturale și catre valoare absoluta în cine istoria culturală cumva fi folosită catre a înțelege prezentul și viitorul.

Istoria culturală este un cantec de examen aproximativ nou, cu rădăcinile untisor în secolul al XIX -lea. În primele fiinta ale istoriei culturale, savanții s -au scurtat pe studiul culturii materiale, bunaoara arta abstracta, arhitectonie și artefactele. Cu toate acestea, în ultimele decenii, istoricii culturali au început să studieze cunostinte intangibilă, cum ar fi limbajul, religia și obiceiurile.

Istoria culturală este un cantec pluridisciplinar, bazat pe idei din naratiune, antropologie, sociologie și alte discipline. Istoricii culturali folosesc o diversitate de metode catre a consulta cunostinte, inclusiv istoria orală, arheologia și studiere textuală.

Scopul istoriei culturale este de a înțelege valoare absoluta în cine culturile s -au amanunt de -a lungul timpului și cum s -au influențat mutual. Istoricii culturali cred că dupa înțelegerea trecutului, putem înțelege mai perfect prezentul și viitorul.

Ii. Cronologie de naratiune culturală

Istoria culturii umane este una lungă și complexă, dar cumva fi împărțită în câteva perioade majore.

• Rastimp de preistorie (c. 2,5 milioane de ani în urmă – c. 3500 î.Hr.): Această perioadă presa timpul înainte de dezvoltarea scrierii. În această perioadă, oamenii au ama-nuntit de la hominizi timpurii la semintie moderni. De inrudit, au început să dezvolte agricultura, ceea ce a dus la dezvoltarea de așezări permanente și la creșterea civilizației.
• Rastimp antică (c. 3500 î.Hr. – c. 500 CE): Această perioadă presa creșterea și căderea civilizațiilor antice din Mesopotamia, Egipt, Grecia, Roma și India. În această perioadă, oamenii au făcut progrese semnificative în știință, tehnologie, artă și literatură.
• Rastimp medievală (c. 500 – 1500 CE): Această perioadă presa creșterea și căderea civilizațiilor medievale din Europa, Orientul Apelativ și Asia. În această perioadă, creștinismul a devenit religia dominantă în Europa, iar Imperiul Mongolic a apărut ca o armada majoră.
• Rastimp modernă timpurie (c. 1500-1800 CE): Această perioadă presa creșterea statului național europenesc, vârsta explorării și revoluția științifică. În această perioadă, Europa a colonizat o subtire bucata a lumii și a început revoluția industrială.
• Rastimp modernă (c. 1800 – prezentă): Această perioadă presa ascensiunea Statelor Unite, a celor două războaie mondiale, a Războiului Elevat și creșterea globalizării. În această perioadă, umanitatea a făcut progrese semnificative în știință, tehnologie și medicină.

Aceasta este greu o scurtă cautatura de sistem inspre istoriei culturii umane. Despre un seama mai amanuntit, consultați următoarele resurse:

Iii. Evenimente acordor din istoria culturală

Următoarele sunt câteva printre evenimentele acordor din istoria culturală:

Caracteristică	Scriere
Cronică culturală	O narațiune cine pari povestea unei anumite culturi sau civilizație.
Epic	O neadevar cine este povestită într -o secvență de evenimente.
Piatră	O substanță dură, solidă, cine este formată din compresia mineralelor în sezon.
Intamplare	Studiul trecutului.
Gravat	Cioplit sau gravat într -o suprafață.

Ii. Cronologie de naratiune culturală

Istoria culturii este un actiune spatios și plural, dar cumva fi operant să ne gândim la cesta în termeni de cronologie. Această cronologie va a infatisa o scurtă cautatura de sistem inspre unora printre evenimentele acordor din istoria culturală, de la primele fiinta ale civilizației umane până în zilele noastre.

Civilizații umane timpurii

• Dezvoltarea agriculturii și creșterea societăților sedentare (c. 10.000 î.Hr.)
• Invenția scrierii (c. 3500 î.Hr.)
• Creșterea primelor civilizații în Mesopotamia, Egipt, India, China și Mesoamerica (c. 3000-1000 î.Hr.)

Lumea clasică

• Creșterea statelor orașe grecești (c. 800-323 î.Hr.)
• Imperiul Papistas (c. 27 î.Hr.-476 CE)
• Dezvoltarea creștinismului și a islamului (c. 1-1000 CE)

Evul Ambianta

• Căderea Imperiului Papistas (c. 476 CE)
• Creșterea feudalismului în Europa (c. 900-1300 CE)
• Cruciadele (c. 1095-1291 CE)
• Imperiul Mongolic (c. 1206-1368 CE)

Renașterea și iluminarea

• Renașterea (c. 1300-1600 CE)
• A reface (c. 1517-1648 CE)
• Iluminarea (c. 1650-1800 CE)

Revoluția industrială și lumea modernă

• Revoluția industrială (c. 1750-1900 CE)
• Creșterea naționalismului și imperialismului (c. 1800-1914 CE)
• Intaiul Război Universal (1914-1918 CE)
• Al doilea război universal (1939-19ce)
• Războiul distins (1945-1991 CE)

Lumea contemporană

• Căderea Uniunii Sovietice (1991 CE)
• Creșterea globalizării (c. 1990-prezent)
• Războiul împotriva terorii (2001-prezent)
• Pandemia Covid-19 (2020-prezent)

Iii. Evenimente acordor din istoria culturală

Următoarele sunt câteva printre evenimentele acordor din istoria culturală:

* Dezvoltarea scrierii în Mesopotamia antică și Egipt în mileniul al IV -lea î.Hr.
* Creșterea Imperiului Papistas în secolul I î.Hr.
* Răspândirea creștinismului în secolul I CE.
* Creșterea islamului în secolul al VII -lea.
* Vârsta explorării în secolele XV și XVI.
* Revoluția industrială din secolele XVIII și XIX.
* Creșterea Statelor Unite ca supraputere globală în secolul XX.
* Căderea Uniunii Sovietice în anii 90.
* Creșterea Chinei ca supraputere globală în secolul XXI.

Iv. Perspective diferite inspre istoriei culturale

Există multe moduri diferite de a înțelege și artista istoria culturală. Unele printre cele mai frecvente perspective includ:

• Binoclu constructorului comunicativ vede cunostinte ca un negot al interacțiunii umane și al negocierii.

• Binoclu materialistă subliniază rolul factorilor economici și tehnologici în modelarea culturii.

• Binoclu postmodernistă izgoni ideea unui solitar adevăr fotoobiectiv catre cultură și subliniază în suplinire importanța perspectivelor și interpretărilor multiple.

• Binoclu feministă se concentrează pe rolul genului în modelarea normelor și valorilor culturale.

• Binoclu neobișnuită contestă înțelegerile tradiționale ale sexualității și genului și subliniază importanța diversității și a incluziunii.

Acestea sunt greu câteva printre numeroasele perspective diferite inspre istoriei culturale. Nu există o regim corectă de a înțelege cunostinte, iar perspectivele diferite pot a infatisa informații valoroase inspre lumii complexe și în continuă indepartare în cine trăim.

5. Istoria culturală și artele

Artele sunt o regim puternică de a a vorbi valori și credințe culturale. Ei pot gandi istoria unei culturi, tradițiile și obiceiurile untisor și speranțele și visele untisor. Artele pot fi, de inrudit, folosite catre a a tagadui status quo -ul și catre a inainta schimbările sociale.

Unele printre modalitățile dupa cine artele pot fi folosite catre a a sonda istoria culturală includ:

• Autorlac: romane, nuvele, poezii și piese de actorie pot fi folosite catre a zice povești catre trecutul unei culturi. Ei pot a sonda viața indivizilor, provocările cu cine s -a confruntat o cultură și valorile pe cine le deține o cultură.
• Muzică: Acordeon cumva fi folosită catre a a vorbi emoțiile, credințele și tradițiile unei culturi. Cumva fi intrebuintat și catre a zice povești și catre a transmite mesaje.
• Artele vizuale: tablou, cioplitura și alte arte vizuale pot fi folosite catre a înfățișa istoria și tradițiile unei culturi. De inrudit, pot fi folosite catre a a vorbi valorile și credințele unei culturi.
• Artele spectacolelor: teatrul, barbat și alte arte spectacole pot fi folosite catre a zice povești catre trecutul unei culturi. De inrudit, pot fi folosite catre a a sonda provocările cu cine s -a confruntat o cultură și valorile pe cine o cultură le deține afectuos.

Artele sunt o resursă valoroasă catre explorarea istoriei culturale. Ele ne pot a ajutora să înțelegem trecutul, să apreciem prezentul și să imaginăm viitorul.

VI Intamplare culturală și educație

Istoria culturală este o bucata importantă a curriculumului în multe școli, pizma îi ajută pe elevi să înțeleagă diferitele culturi cine alcătuiesc lumea. Învățând catre diferite culturi, elevii pot avansa o mai bună înțelegere a lumii din jurul lor și pot accede mai toleranți față de semintie din medii diferite.

Istoria culturală cumva fi predată într -o diversitate de moduri, inclusiv dupa prelegeri, discuții, excursii pe sector și misiuni de lectură. De inrudit, studenții pot a cunoaste catre istoria culturală dupa artă, muzică și saltare.

Istoria culturală este o bucata importantă a unei educații perfect rotunjite, pizma îi ajută pe studenți să dezvolte o înțelegere mai profundă a lumii din jurul lor.

VII. Intamplare și conformitate culturală

Istoria culturală este strâns legată de conformitate, pizma oferă o regim catre ca oamenii să -și înțeleagă locul în neam și relația lor cu ceilalți. Valorile, credințele și tradițiile unei culturi ajută la definirea oricine sunt membrii săi și în ce cred ei. Istoria culturală cumva a ajutora, de inrudit, să explice de ce oamenii se comportă așa cum fac și cum au inavutit să vadă lumea în linie-ferata că fac ei.

În unele cazuri, istoria culturală cumva fi folosită catre a se dezincrimina sau indreptati anumite credințe sau comportamente. De imagine, o cultură cine subliniază importanța loialității familiale cumva a servi istoria sa catre a limpezi de ce este mare să punem lucru familiei înaintea nevoilor individului.

În alte cazuri, istoria culturală cumva fi folosită catre a a tagadui sau subverti anumite credințe sau comportamente. De imagine, o cultură cine în mod tradițional a proin patriarhală își cumva a servi istoria catre a demonstra o paritate mai subtire între bărbați și femei.

Istoria culturală este un actiune plural și multifacet, iar relația sa cu identitatea nu baga excepție. Nu există niciun răspuns cu o singură masura, la întrebarea modului în cine istoria culturală formează identitatea. Cu toate acestea, înțelegând rolul pe cine îl joacă istoria culturală în viața noastră, ne putem înțelege mai perfect pe noi înșine și locul nostru în neam.

Viii. Intamplare și politică culturală

Istoria și diplomatie culturală sunt strâns legate. Valoare absoluta în cine o cultură se vede și locul ei în neam este adeseori reflectat în sistemul său diplomatic. De imagine, o cultură cine subliniază individualismul și libertatea personală este pasamite să aibă un formatie diplomatic cine este mai democrat, în sezon ce o cultură cine subliniază colectivismul și identitatea de banda este pasamite să aibă un formatie diplomatic cine este mai imperativ.

În ursinic, evenimentele politice ale unei anumite perioade de sezon pot apasa un izbire plastic inspre dezvoltării unei culturi. De imagine, Revoluția Franceză din 1789 a bogatie un izbire desavarsit inspre dezvoltării culturii franceze, ceea ce a dus la ascensiunea secularismului și a republicanismului.

În cele din urmă, istoria culturală cumva fi folosită și catre a înțelege deciziile politice luate de un fixat consiliu de ministri. Înțelegând valorile culturale ale unei societăți, este eventual să înțelegem mai perfect motivațiile din spatele liderilor intocmi.

Ix. Istoria culturală și mass -media

Mass -media joacă un rol plastic în modelarea istoriei culturale. Dupa furnizarea unei platforme catre diseminarea informațiilor și ideilor, mass -media cumva a ajutora la crearea și promovarea noilor norme și valori culturale. De inrudit, mass -media cumva ospata la păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural, oferind intrare la înregistrări și artefacte istorice.

În ultimii ani, mass -media a devenit din ce în ce mai globalizată, odată cu creșterea organizațiilor de știri internaționale și a internetului. Aiest vrednicie a bogatie un izbire desavarsit inspre istoriei culturale, pizma a făcut posibilă ca oamenii din diferite culturi să interacționeze între ei și să își împărtășească ideile mai ușor.

Mass -media cumva fi folosită și catre a inainta schimbările sociale. Dupa creșterea gradului de conștientizare a problemelor sociale, mass -media cumva a ajutora la contestarea normelor și valorilor existente și catre a a produce schimbări pozitive.

Iată câteva exemple catre valoare absoluta în cine mass -media a fasonat istoria culturală:

• Creșterea presei de tipărire în secolul al XV -lea a ajutorat la răspândirea alfabetizării și la promovarea Reformei protestante.
• Invenția radioului la începutul secolului XX a făcut posibilă oamenii să audă știri și distractie din întreaga neam.
• Apariția televiziunii la mijlocul secolului XX a aplecat lumea în casele oamenilor și a făcut posibilă să vadă evenimente de pe tot globul.
• Internetul a revoluționat valoare absoluta în cine oamenii accesează informațiile și comunică între ei și a bogatie un izbire desavarsit inspre normelor și valorilor culturale.

Mass -media este o forță puternică în modelarea istoriei culturale și este mare să fiți conștienți de rolul său în cest cauza. Înțelegând valoare absoluta în cine mass -media cumva influența cunostinte, putem înțelege mai perfect lumea din jurul nostru și luăm decizii în cunoștință de cauză catre valoare absoluta de folosire a mass -media catre a inainta schimbări pozitive.
Întrebări frecvente catre actiune

Î: Ce este istoria culturală?

R: Istoria culturală este studiul dezvoltării culturilor umane în sezon. Cesta examinează valoare absoluta în cine culturile au proin modelate de diferiți factori, cum ar fi geografia, climatul, religia și diplomatie.

Î: Oricare sunt unele evenimente acordor din istoria culturală?

R: Unele evenimente acordor din istoria culturală includ ascensiunea Imperiului Papistas, Renașterea, Iluminarea și Revoluția Industrială. Aceste evenimente au bogatie un izbire desavarsit inspre dezvoltării culturilor umane din întreaga neam.

Î: Oricare sunt unele perspective diferite inspre istoriei culturale?

R: Există multe perspective diferite inspre istoriei culturale. Unii savanți se concentrează pe rolul culturii materiale, în sezon ce alții se concentrează pe rolul ideilor și credințelor. Alții încă se concentrează pe rolul puterii și al conflictului.