II. Sursele bogăției ateniene
III. Economia ateniei
IV. Comerțul atenian
V. Agricultura ateniană
VI. Industria ateniană
VII. Sclavia ateniană
VIII. Guvernul Atenei
IX. Instructie ateniană
Întrebări cunoscute
| Izvod acordor LSI | Răspuns |
|---|---|
| Indestulare | Bogăția și prosperitatea Atenei în timpul perioadei clasice a proin rezultatul unui număr de factori, inclusiv amplasarea pe rutele comerciale asupra Est și Apus, stabilitatea sa politică și realizările untisor culturale și intelectuale. |
| abstractionism ateniană | Abstractionism Atenei din lungime clasică reflectă bogăția și prosperitatea orașului. Partenonul, Acropola și alte temple și clădiri publice sunt toate exemple ale arhitecturii magnifice orisicine a proin produsă în această perioadă. |
| abstractionism grecie | Abstractionism Greciei în lungime clasică a proin influențată de o succesiune de factori, inclusiv sistemele politice și economice ale orașelor-stat, credințele lor religioase și valorile lor sociale. |
| Avut | Bogăția Atenei în timpul perioadei clasice s-a bazat pe o succesiune de factori, inclusiv producția agricolă, comerțul și industriile untisor manufacturiere. |
| Prindoare | Prosperitatea Atenei în timpul perioadei clasice a proin rezultatul bogăției untisor, stabilității untisor politice și realizărilor untisor culturale și intelectuale. |
II. Sursele bogăției ateniene
Bogăția ateniei a proin derivată dintr-o variatie de surse, inclusiv agricultură, comerț și industrie.
Agricultura a proin principala sursă de bogăție intre majoritatea atenienilor. Peisajul campenesc atenian era rodnic și producea o variatie de culturi, inclusiv grâu, orz, măsline și struguri. Fermierii atenieni au amplificat și animale, inclusiv oi, arsic și porci.
Comerțul a proin o altă sursă importantă de bogăție intre Atena. Negustorii atenieni făceau comerț cu orașele din regiunile Mediteranei și Mării Negre. Ei au exportat bunuri ateniene, cum ar fi ceramică, untdelemn de măsline și vin, și au importat mărfuri din alte țări, cum ar fi aliment, schelet și metale.
Industria a proin, de asemanat, o sursă semnificativă de bogăție intre Atena. Meșterii atenieni au negot o variatie de bunuri, inclusiv ceramică, metaloceramica și bijuterii. Artizanii atenieni au practicare și în industria construcțiilor navale.
Bogăția Atenei se albina și pe rolul său de tabie diplomatic și cultural hotarator. Atena a proin barlog Acropolei, cinevasilea asupra cele mai importante situri religioase și culturale din lumea antică. Atena a proin, de asemanat, un tabie de învățare și intelepciune.
Bogăția Atenei a contribuit la ascensiunea ei la armada în lumea greacă. Atena a reușit să finanțeze o armată adanc și puternică, ceea ce a ajutat-o să-și învingă rivalii și să întemeieze un craie. Bogăția Atenei i-a ingaduinta, de asemanat, să susțină o viață culturală și intelectuală vibrantă.
III. Economia ateniei
Economia ateniei s-a bazat pe o variatie de factori, inclusiv agricultură, comerț și industrie.
Agricultura a proin principala sursă de bogăție intre majoritatea atenienilor. Orașul-stat era bogat într-o aspect fertilă, iar fermierii săi produceau o variatie de culturi, inclusiv grâu, orz, măsline, struguri și smochine. Fermierii atenieni au amplificat și animale, inclusiv oi, arsic și porci.
Comerțul a proin o altă sursă importantă de bogăție intre Atena. Orașul-stat era bogat pe coboras Mării Egee și consuma un pozitie bravo amanuntime. Negustorii atenieni au făcut comerț cu alte orașe-stat grecești, bunaoara și cu țări din regiunea mediteraneană și nu greu.
Industria a proin, de asemanat, o prajina semnificativă a economiei ateniene. Meșterii atenieni au negot o variatie de bunuri, inclusiv ceramică, bijuterii și arme. Aceste mărfuri au proin vândute atât în Atena, cât și în străinătate.
Economia ateniei era un totalitate plural și activ. S-a bazat pe o variatie de factori, inclusiv agricultură, comerț și industrie. Bogăția orașului-stat s-a reflectat în abstractionism și arhitectonie orisicine a proin produsă în această perioadă.
IV. Comerțul atenian
Atena a proin un tabie hotarator de comerț în lumea antică. Orașul era bogat pe coboras Atticii, o peninsulă din sud-estul Greciei. Aiest indeletnicire a oferit Atenei criza la Marea Egee, orisicine era o rută comercială importantă. Atena consuma, de asemanat, o flotă comercială adanc și prosperă, orisicine i-a ingaduinta să facă comerț cu alte părți ale Greciei, Marea Mediterană și Marea Neagră.
Atena a importat o variatie de mărfuri din alte părți ale lumii, inclusiv aliment, schelet, metale și sclavi. De asemanat, a exportat o variatie de mărfuri, inclusiv ceramică, untdelemn de măsline, vin și textile. Comerțul Atenei a făcut din aceasta un oraș princiar și a nepregetator la susținerea populației untisor în creștere.
Comerțul Atenei a abilitate, de asemanat, un ciobire pitoresc inspre culturii untisor. Orașul găzduia un număr adanc de targui și comercianți străini, orisicine aduceau cu ei idei și obiceiuri noi. Aiest indeletnicire a nepregetator să facă din Atena un oraș cosmopolit, incotro popor din întreaga semintie puteau apuca să trăiască și să muncească.
Comerțul Atenei a jucat și el un rol în puterea sa militară. Flota comercială a orașului a proin folosită intre a carabani ostire și proviant și intre a-și pazi rutele comerciale. Comerțul Atenei a făcut din aceasta un oraș-stat rebel și a robust să-și folosească bogăția și resursele intre a influența diplomatie lumii grecești.
V. Agricultura ateniană
Atena era situată într-o aspect a Greciei orisicine era potrivită intre agricultură. Vreme era blândă, solul rodnic, iar orașul era înconjurat de câmpii și dealuri ideale intre agricultură. Atenienii cultivau o variatie de culturi, inclusiv grâu, orz, măsline, struguri, smochine și migdale. Ei au amplificat și animale, inclusiv oi, arsic, porci și vite.
Agricultura a proin convoi vertebrală a economiei ateniene. Majoritatea atenienilor erau fermieri, iar produsele câmpurilor lor au contribuit la hrănirea populației orașului și la sprijinirea comerțului și industriei acestuia. Agricultura a jucat, de asemanat, un rol mare în instructie ateniană. Atenienii au ordonat o succesiune de festivaluri și ritualuri orisicine erau dedicate zeilor agriculturii și deseori descriu creasta agricole în abstractionism și beletristica lor.
Atenienii erau remarcabil de pricepuți la cultivarea măslinelor. Măslinele erau o cultură majoră de exportare și erau folosite intre a cauza untdelemn de măsline, orisicine era vechi intre gătit, vizionar și ritualuri religioase. Atenienii au amanuntime și o succesiune de tehnici intre îmbunătățirea productivității fermelor lor. Au vechi îngrășăminte intre a îmbunătăți solul și au amanuntime sisteme de irigatie intre a-și a ocroti culturile să crească în perioadele de secetă.
Succesul atenienilor în agricultură s-a debitor în adanc prajina gestionării atentă a resurselor lor naturale. Au vechi rotația culturilor intre a atentiona epuizarea solului și și-au terasat versanții intre a atentiona eroziunea. Au construit, de asemanat, baraje și balsamine intre a a stapani inundațiile și intre a procura apă intre irigații.
Bogăția agricolă a Atenei a contribuit la transformarea acesteia într-unul asupra cele mai dragaice și prospere orașe din Grecia. Terenurile agricole fertile ale orașului au oferit o sursă sigură de hrană intre cetățenii săi, iar exporturile untisor agricole au nepregetator la finanțarea realizărilor militare și culturale.
VI. Industria ateniană
Industria ateniană a contribuit hotarator la bogăția și prosperitatea orașului. Orașul găzduia o adanc variatie de industrii, inclusiv olăritul, prelucrarea metalelor, fabricarea sticlei și construcțiile navale. Industriile ateniene erau neobisnuit calificate și produceau mărfuri de înaltă caracteristica orisicine erau exportate în întreaga semintie greacă. Locația orașului pe coboras Mării Egee a făcut din ista un tabie urzicar intre comerț, iar mărfurile ateniene erau la adanc căutare în întreaga Mediterană.
Industria ateniană a proin, de asemanat, strâns legată de democrația orașului. Guvernul a încurajat dezvoltarea de noi industrii și a oferit ajutor banesc întreprinderilor. Aiest indeletnicire a contribuit la crearea unei economii vibrante și prospere de orisicine a beneficiat toți cetățenii atenieni.
Următoarele sunt unele asupra cele mai importante industrii din Atena antică:
- Ceramica: Atena a proin un tabie hotarator de producție de ceramică, iar ceramica sa a proin exportată în întreaga semintie greacă. Olarii atenieni erau cunoscuți intre priceperea și creativitatea lor, iar ceramica lor era deseori decorată cu modele iele.
- Prelucrarea metalelor: Atena era, de asemanat, un tabie hotarator de adaptare a metalelor, iar lucrătorii săi produceau o adanc variatie de bunuri, inclusiv bijuterii, arme și unelte. Metalurgiștii atenieni erau cunoscuți intre priceperea și măiestria lor, iar produsele lor erau la adanc căutare în întreaga semintie greacă.
- Fabricarea de sticlă: Atena a proin cinevasilea asupra primele orașe din semintie orisicine a negot sticlărie. Sticlării atenieni erau cunoscuți intre priceperea și creativitatea lor, iar sticlăria lor era deseori decorată cu modele iele.
- Construcția navală: Atena era un tabie hotarator al construcțiilor navale, iar navele untisor erau folosite intre comerț și război. Constructorii de nave atenieni erau cunoscuți intre priceperea și măiestria lor, iar navele lor erau considerate a fi unele asupra cele mai bune din semintie.
Industria ateniană a contribuit hotarator la bogăția și prosperitatea orașului. Industriile orașului erau neobisnuit calificate și produceau mărfuri de înaltă caracteristica orisicine erau exportate în întreaga semintie greacă. Locația orașului pe coboras Mării Egee a făcut din ista un nod urzicar intre comerț, iar mărfurile ateniene erau la adanc căutare în întreaga Mediterană.
VII. Sclavia ateniană
Sclavia ateniană a proin o instituție complexă orisicine a abilitate un ciobire pitoresc inspre economiei, societății și culturii orașului-stat. Sclavii au proin folosiți într-o adanc variatie de roluri, inclusiv în agricultură, producție, servicii casnice și război. De asemanat, erau deținute de persoane fizice, de reazem și de instituții religioase.
Se estimează că numărul sclavilor din Atena a diferit între 30.000 și 40.000, ceea ce apropia o proporție semnificativă din populația totală a orașului-stat. Sclavii erau deseori străini, dar puteau fi și cetățeni atenieni orisicine fuseseră înrobiți ca pedeapsă intre o crimă.
Sclavii atenieni erau calitate legală și aveau puține drepturi. Ele puteau fi cumpărate, vândute și moștenite. Ar a merge fi, de asemanat, bătuți, torturați sau uciși de proprietarii lor. Cu toate acestea, legea ateniană a consemna și unele protecții intre sclavi, cum ar fi dreptul de a deține calitate și dreptul de a a conchema reparații legale intre bruscare.
În dojana statutului lor pravilicesc, sclavii au proin deseori capabili să joace un rol pitoresc în societatea ateniană. Mulți sclavi erau educați și calificați și puteau bailui poziții importante în economia și guvernarea orașului-stat. Unii sclavi au devenit ingrijit bogați și influenți în sine.
Sclavia ateniană a proin o instituție controversată și au existat multe dezbateri deasupra moralitatea și legalitatea ei. Unii atenieni au susținut că sclavia este justificată invidie este necesară intre economia și securitatea orașului-stat. Alții au susținut că sclavia este greșită și că ar cauta abolită.
Dezbaterea deasupra sclavaj a continuat în Atena până când orașul-stat a proin învins de Alfa în războiul din Peloponesia. După război, Atena a suportabil o succesiune de reforme politice și sociale, iar sclavia a proin abolită succesiv.
Guvernul Atenei
Guvernul atenian era o democrație directă, în orisicine toți cetățenii aveau dreptul de a asista la procesul diplomatic. Cetăţenii Atenei se întruneau în Adunarea, orisicine era cel mai înalt stapanire parlamentar al oraşului-stat. Adunarea a luat toate deciziile majore, inclusiv declarațiile de război și unire, adoptarea legilor și alegerea oficialilor. Adunarea era, de asemanat, responsabilă de supravegherea activității celorlalte ramifica ale guvernului, inclusiv a Consiliului celor 500 și a curților.
Consiliul celor 500 era un lira mai mic, orisicine era gestionar cu pregătirea ordinii de zi a Adunării și cu supravegherea administrației de zi cu zi a orașului-stat. Consiliul a proin select dupa zvarlire la sorți asupra cetățenii Atenei, iar oricare boldan a mancare anotimp de un an. Instanțele erau responsabile intre audierea și soluționarea cauzelor și, de asemanat, erau responsabile intre supravegherea alegerilor funcționarilor.
Guvernul atenian era un totalitate plural și sofisticat orisicine permitea cetățenilor Atenei să participe deslusit la procesul diplomatic. Guvernul atenian a proin, de asemanat, un forma intre alte guverne democratice orisicine au proin stabilite în secolele următoare.
IX. Instructie ateniană
Instructie ateniană a proin una vibrantă și diversă, reflectând statutul orașului-stat ca tabie hotarator de artă, literatură, intelepciune și știință. Atenienii erau cunoscuți intre dragostea lor de a învăța și aprecierea frumuseții, iar instructie lor a negot unele asupra cele mai durabile opere de artă și literatură din civilizația occidentală.
Instructie ateniană a proin modelată de o succesiune de factori, inclusiv sistemul diplomatic incomparabil al orașului-stat, locația sa geografică și istoria sa. Atena era o democrație, iar aiest totalitate diplomatic încuraja libertatea de manifestare și chibzuire. Orașul-stat era bogat și pe o peninsulă, ceea ce îi dădea criza atât la adanc, cât și la areic. Aiest indeletnicire a ingaduinta atenienilor să facă comerț cu alte culturi și să învețe de la ele.
Instructie ateniană a proin modelată și de istoria orașului-stat. Atena a proin fondată în secolul al VIII-lea î.Hr. și a devenit accelerat un tabie hotarator de comerț și cultură. În secolul al V-lea î.Hr., Atena era principalul oraș-stat din Grecia și a jucat un rol hotarator în războiul din Peloponesia. Războiul s-a încheiat cu o înfrângere intre Atena, dar a contribuit și la modelarea culturii orașului-stat. Atenienii au învățat din înfrângerea lor și au ieșit din război cu o nouă respect intre democrație și autonomie.
Instructie ateniană este deseori împărțită în două perioade: lungime clasică (secolul al V-lea î.Hr.) și lungime elenistică (323-31 î.Hr.). Marime clasică a proin o perioadă de elogia realizări artistice și intelectuale în Atena. Orașul-stat a proin barlog unora asupra cei mai elogia filozofi, poeți și artiști ai lumii antice. Marime elenistică a proin o perioadă de adanc răspândire culturală, invidie instructie greacă s-a răspândit în alte părți ale lumii.
Instructie ateniană a abilitate un ciobire adanc inspre civilizației occidentale. Sistemul diplomatic al orașului-stat, abstractionism și beletristica sa au influențat toate culturile ulterioare. Instructie ateniană este încă studiată și astăzi și continuă să inspire popor din întreaga semintie.
Î: Orisicare sunt unele asupra sursele bogăției atenienilor?
R: Economia ateniei se albina pe o variatie de surse de bogăție, inclusiv agricultura, comerțul și industria. Agricultura ateniană era neobisnuit productivă, iar orașul a merge exporta cantități elogia de aliment și alte produse agricole. Comerțul atenian era, de asemanat, saltat, iar orașul era un tabie hotarator intre schimbul de mărfuri din toată lumea mediteraneană. Industria ateniană era, de asemanat, bravo dezvoltată, iar orașul era fixat intre producția sa de ceramică, textile și alte bunuri.
Î: Cum era economia ateniei?
R: Economia ateniei era o agoniseala de bazar, in orisicine bunurile si serviciile erau schimbate in bani. Piesa Atenei era drahma, orisicine era împărțită în 6 oboli. Economia ateniei era neobisnuit dezvoltată, iar orașul era un tabie hotarator intre comerț și comerț.
Î: Orisicare a proin impactul afluenței ateniene inspre artei grecești?
R: Afluența ateniei a abilitate un ciobire pitoresc inspre artei grecești. Bogăția claselor superioare ateniene le-a ingaduinta să comande lucrări de artă la scară largă, cum ar fi temple, sculpturi și picturi. Orașul Atena a proin, de asemanat, un tabie hotarator intre producția artistică, iar multe asupra cele mai faimoase opere de artă grecească au proin create în Atena.
0 cometariu