Minunile obișnuite Sărbătoarea realismului a extraordinarului în cotidian

Ordinary Marvels: Realism’s Celebration of Everyday Wonders este o condica de Darby English oricine explorează rolul realismului în artă. English susține că realismul nu este tocmai un cutit de artă, ci un mod de a reprezenta lumea. El susține că realismul nu este catre a depinge lumea așa cum este, ci catre a agata esența a ceea ce înseamnă a fi omenesc.

Cartea engleză este împărțită în trei părți. Cordea frantura explorează istoria realismului, de la originile untisor în Renaștere până la dezvoltarea sa în perioada modernă. A doua frantura examinează diferitele forme de realism, de la pictură la sculptură la poza. A treia frantura discută rolul realismului în ornamentica contemporană.

Cartea engleză este un analizare cuprinzător și ascutit al realismului. Este o lectură obligatorie intre oricare este materialist să înțeleagă rolul realismului în artă.

Intriga	Caracteristici
Realism	– reprezentarea vieții de zi cu zi
Minuni de zi cu zi	– obiecte și evenimente obișnuite
Ziua nasterii	– frumusețea obișnuitului
Minuni obișnuite	– aprecierea lucrurilor simple din viață
Artă	– utilizarea realismului intre a a intocmi opere de artă semnificative și emoționante

2. Importanța realismului în artă

Realismul este o mișcare artistică importantă oricine a bogatie un dezacord total inspre dezvoltării artei occidentale. Realismul a apărut în secolul al XIX-lea ca o reacție împotriva romantismului din secolul trecut. Romantismul a evidentiat importanța emoției și a imaginației în artă, în stagiune ce realismul a evidentiat importanța realității obiective. Artiștii realiști au căutat să înfățișeze lumea așa cum a proin cu adevărat, negi și tot. Erau interesați să surprindă viața de zi cu zi a oamenilor obișnuiți și descriu deseori scene din viața rurală și urbană a clasei muncitoare.

Realismul a proin o forță majoră în dezvoltarea picturii, sculpturii și fotografiei. De similar, a bogatie un dezacord evocator inspre literaturii și teatrului. Mișcarea realistă a proin un a veni de cotitură crucial în istoria artei occidentale și continuă să influențeze artiștii de astăzi.

3. Realismul în literatură

Realismul în literatură este o mișcare literară oricine a apărut în secolul al XIX-lea ca răspuns la mișcarea romantică. Realismul a căutat să înfățișeze viața de zi cu zi într-un mod capabil și chiar și să evite idealizarea și sentimentalismul romantismului.

Scriitorii realiști s-au presat pe condițiile sociale și economice ale timpului lor și pe viețile oamenilor obișnuiți. Ei au intrebuintat deseori descrieri detaliate și conversatie intre a a intocmi o experiență realistă și captivantă intre clar.

Unii inde cei mai faimoși scriitori realiști includ Charles Dickens, Gustave Flaubert și Émile Zola.

Realismul a bogatie un dezacord total inspre dezvoltării literaturii, iar influența acestuia candai fi încă observată în autorlac contemporană.

4. Realism în cinematograf

Realismul în cinematograf este un boace intrebuintat intre a depinge filmele oricine încearcă să depinge realitatea într-un mod chiar și fotoobiectiv. Cest treaba se candai angaja dupa utilizarea filmelor în cutit documentar sau dupa utilizarea poveștilor fictive oricine se bazează pe evenimente din viața reală.

Realismul în cinematograf este deseori în opozitie cu alte stiluri de cinematografiere, cum ar fi expresionismul și suprarealismul, oricine sunt mai preocupați de reprezentările subiective și fantastice ale realității.

Unele inde cele mai faimoase exemple de realism în cinematograf includ:

• Hoții de biciclete (1948)
• Cuirasatul Potemkin (1925)
• Cetăţeanul Kane (1941)
• Cele 400 de lovituri (1959)
• Nașul (1972)

Toate aceste filme sunt remarcabile intre portretele lor realiste ale vieții de zi cu zi și intre utilizarea tehnicilor de cinematografiere în cutit documentar.

Realismul în cinematograf a bogatie o influență majoră inspre dezvoltării cinematografiei și continuă să fie un cutit de cinematografiere poporal și astăzi.

5. Realism în muzică

Realismul în muzică este o mișcare oricine a început la sfârșitul secolului al XIX-lea și a continuat până în secolul al XX-lea. A proin o reacție împotriva romantismului din secolul trecut și a evidentiat importanța realității obiective și a reprezentării exacte în muzică.

Compozitorii realiști au căutat să creeze muzică oricine să fie adevărată și au intrebuintat deseori sunete și experiențe de zi cu zi ca inspirație. De similar, au respins utilizarea tehnicii virtuozice și excesul emoțional și au partinit un cutit de compoziție mai adevarat și mai adevarat.

Unii inde cei mai importanți compozitori asociați cu realismul includ Gustav Mahler, Claude Debussy și Igor Stravinsky.

Realismul a bogatie un dezacord evocator inspre dezvoltării muzicii moderne și continuă să fie o influență importantă inspre compozitorilor contemporani.

6. Realism în filosofie

Realismul în intelepciune este punctul de imagine identic căruia lumea există autocefal de mintea noastră și că cunoașterea noastră catre glob este justificată de capacitatea noastră de a o incasa cu acuratețe. Cest treaba este în opozitie cu idealismul, oricine susține că lumea este o construcție mentală și că cunoașterea noastră catre glob este justificată de capacitatea noastră de a raționa catre ea.

Există o enumerare de forme diferite de realism, dar toate împărtășesc viziunea de bază că lumea este reală și că cunoașterea noastră catre glob este justificată de capacitatea noastră de a o incasa. Unele inde cele mai importante forme de realism includ:

• Realism adevarat, oricine susține că putem incasa adevarat lumea așa cum este.

• Realism nedrept, oricine susține că putem incasa lumea tocmai nedrept dupa simțurile noastre.

• Realism combativ, oricine susține că nu putem cunoaște lumea decât dupa conceptele și teoriile noastre.

Realismul a proin o tradiție filozofică dominantă de-a lungul istoriei și a proin apărat de un număr de filozofi influenți, inclusiv Platon, Aristotel, Toma d’Aquino și René Descartes. Cu toate acestea, realismul a proin controversat și de un număr de filozofi, intra- oricine George Berkeley, David Hume și Immanuel Kant.

Dezbaterea inde realism și idealism este una inde cele mai antic și mai importante dezbateri din intelepciune. Este o cumpanire oricine are implicații intre o gamă largă de probleme filozofice, inclusiv teoria cunoasterii, metafizică și etică.

Realism în politică

Realismul în politică este o școală de gândire oricine subliniază importanța puterii și a interesului național în relațiile internaționale. Realiștii susțin că statele sunt actorii principali în diplomatie internațională și că sunt motivate de dorința de a supraviețui și de a-și a ascunde interesele. Ei cred că sistemul internațional este anarhic, ceea ce înseamnă că nu există o urcator supremă intre a destina regulile sau a clarifica disputele. Pieptis consecvent, statele musai să se bazeze pe propria ostire intre a se a ascunde.

Realiștii susțin că cea mai bună regim dupa oricine statele își ating obiectivele este dupa diplomație și negociatie. Cu toate acestea, ei cred, de similar, că statele musai să fie pregătite să folosească forța dacă este indispensabil. Ei cred că folosirea forței este cateodata necesară intre a demoraliza agresiunea, intre a a ascunde interesele naționale sau intre a obține un efect jinduitor.

Realismul este una inde cele mai influente școli de gândire în relațiile internaționale. A proin intrebuintat intre a limpezi o gamă largă de fenomene, inclusiv izbucnirea războiului, formarea de alianțe și echilibrul de ostire. Realismul continuă să fie o abordare populară în studiul relațiilor internaționale și este poate să rămână așa intre mulți ani de actualmente înainte.

Realism în agoniseala

Realismul în agoniseala este o școală de gândire oricine subliniază importanța dovezilor și datelor empirice în studiu economică. Este în opozitie cu abordarea mai teoretică a economiei neoclasice, oricine se bazează mai belsugos pe modele matematice și raționament conceptual.

Economiștii realiști susțin că modelele economice sunt utile tocmai dacă sunt bazate pe exactitate și pot fi folosite intre a angaja predicții precise catre lumea reală. De similar, ei cred că economiștii ar impune să fie mai atenți în a angaja ipoteze catre comportamentul omenesc, pica aceste ipoteze pot deceda deseori la concluzii inexacte.

Realismul în agoniseala a proin o tendință în creștere în ultimii ani, pe măsură ce economiștii au devenit din ce în ce mai conștienți de limitările modelelor neoclasice. Cu toate acestea, există încă o cumpanire cu cautatura la măsura în oricine realismul ar impune încorporat în studiu economică.

Unii economiști susțin că realismul este esențial intre o bună analiză economică, în stagiune ce alții consideră că este hiperbolic sichis să încorporezi realismul în modelele economice fără a-și comanda puterea predictivă. În cele din urmă, dezbaterea inspre realismului în agoniseala va persista poate mulți ani de actualmente înainte.

9. Realism în optica

Realismul în optica este o perspectivă teoretică oricine subliniază importanța realității obiective și necesitatea unor metode științifice intre a o a socoti. Această perspectivă contrastează cu alte abordări ale psihologiei, cum ar fi idealismul și constructivismul, oricine subliniază importanța experienței subiective și rolul interpretării umane în modelarea realității.

Realismul în optica are o incurcatura lungă, datând din subiect unor filozofi bunaoara Aristotel și Toma d’Aquino. Cu toate acestea, numai în secolul al XIX-lea realismul a început să devină o forță dominantă în optica. Cest treaba sa debitor în inalt frantura muncii lui Wilhelm Wundt, oricine a fondat intaiul laborator de optica în Leipzig, Germania. Wundt credea că psihologia ar impune să fie o știință oricine studiază mintea în același mod în oricine alte științe studiază lumea fizică.

Indeletnicire lui Wundt a proin urmată de o enumerare de alți psihologi oricine au detaliu în reluare abordarea realistă a psihologiei. Acești psihologi au inclus Edward Titchener, oricine a fondat școala structuralismului și John B. Watson, oricine a fondat școala behaviorismului.

Structuralismul a proin o școală de optica oricine sa presat pe identificarea elementelor de bază ale conștiinței. Watson, pe de altă frantura, a susținut că psihologia ar impune să se concentreze mai degrabă pe comportamentul perceptibil decât pe experiența subiectivă.

În admonestare diferențelor lor, atât structuralismul, cât și behaviorismul s-au bazat pe presupunerea realistă că mintea și comportamentul sunt entități reale oricine pot fi studiate științific.

În secolul al XX-lea, realismul a continuat să fie o forță dominantă în optica. Cu toate acestea, a proin atacată și de o enumerare de critici, oricine au susținut că abordarea realistă a proin hiperbolic îngustă și că nu a luat în considerare valoare subiectivă a experienței umane.

Oarecine inde cei mai influenți critici ai realismului a proin psihologul George Kelly. Kelly a susținut că psihologia ar impune să se concentreze pe modurile în oricine oamenii își construiesc propriile realități. El a detaliu o invatatura a personalității numită teoria constructului naimit, oricine subliniază importanța diferențelor individuale în valoare absoluta în oricine oamenii percep și interpretează lumea.

Lucrarea lui Kelly a proin urmată de o enumerare de alți psihologi oricine au detaliu în reluare abordarea anti-realistă a psihologiei. Acești psihologi au inclus Jean Piaget, oricine a detaliu teoria dezvoltării cognitive, și Lev Vygotsky, oricine a detaliu teoria dezvoltării socioculturale.

Astăzi, realismul rămâne o problemă controversată în optica. Cu toate acestea, este limpede că abordarea realistă a bogatie un dezacord total inspre dezvoltării domeniului.

Î: Ce este realismul?

R: Realismul este un cutit de artă, literatură, cinematograf, muzică, intelepciune, politică, agoniseala și optica oricine subliniază reprezentarea exactă a realității.

Î: Oricine este importanța realismului în artă?

R: Realismul este insemnat în artă, pica a indrazni artiștilor să depinge cu acuratețe lumea din jurul lor și să creeze lucrări oricine sunt atât atrăgătoare din a veni de imagine vizual, cât și oricine provoacă gândirea.

Î: Oricine sunt câteva exemple de realism în literatură?

R: Câteva exemple de realism în literatură includ lucrările lui Charles Dickens, Mark Twain și Ernest Hemingway.

Î: Oricine sunt câteva exemple de realism în cinematograf?

R: Câteva exemple de realism în cinematograf includ lucrările lui Akira Kurosawa, Ingmar Bergman și Pescarus Scorsese.

Î: Oricine sunt câteva exemple de realism în muzică?

R: Câteva exemple de realism în muzică includ lucrările lui John Coltrane, Miles Davis și Bob Dylan.

Î: Oricine sunt câteva exemple de realism în intelepciune?

R: Câteva exemple de realism în intelepciune includ lucrările lui Thomas Hobbes, David Hume și Karl Marx.

Î: Oricine sunt câteva exemple de realism în politică?

R: Câteva exemple de realism în politică includ lucrările lui Niccolò Machiavelli, Thomas Hobbes și Carl Schmitt.

Î: Oricine sunt câteva exemple de realism în agoniseala?

R: Câteva exemple de realism în agoniseala includ lucrările lui Milton Friedman, Robert Lucas și Paul Krugman.

Î: Oricine sunt câteva exemple de realism în optica?

R: Câteva exemple de realism în optica includ lucrările lui Sigmund Freud, Carl Jung și BF Skinner.